Dirijarea coroanei la pomi fructiferi

Pomii fructiferilăsați să crească liberi formează coroane dezechilibrate, de obicei prea dese, cu ramuri de rod numeroase și firave;fructificarea este de obicei limitată la periferia luminată a coroanei ;interiorul neiluminat și neaerisit rămâne neproductiv sau dă fructe de calitate scăzută ; în coroanele dese, tratamentele fitosanitare se aplică greu astfel că se dezvoltă numeroși dăunători și boli; pomii îmbătrânesc prematur iar la unele specii rodirea este neregulată (odată la 2-3 ani). Toate aceste fenomene înseamnă pierderi economice.

Prin formarea rațională a coroanei și prin dirijarea  creșterii și rodirii în funcție de perioada de vârstă a pomilor, aceste neajunsuri sunt înlăturate.

Clasificarea și caracterizarea formelor de coroană.

În prezent, în pomicultură există foarte multe forme de coroană. În culturile superintensive, intensive și clasice se folosesc coroane globuloase sau aplatizate. În grădinile de amatori se mai folosesc și coroane artistice – plisate.

A. Coroanele globuloase sau piramidale.

Sunt numeroase și au în comun faptul că proiecția lor pe sol constituie un cerc. Ele se clasifică în 3 grupe:

cu ax central și volum mare, dintre care cele mai cunoscute sunt : piramidă etajata rărită, piramida neetajată, piramida mixtă;

cu ax central și volum redus : forma fus – tufă, fusul subțire, coroana Pillar;

fără ax central : vasul clasic, vasul ameliorat și vasul întârziat.

Numărul mare de coroane globuloase se datorează faptului că ele corespund tentinței naturale de creștere a pomilor și se obțin printr-o tehnică relativ simplă.

Coroanele globuloase de mare volum prezintă însă și o serie de inconveniente dintre care cele mai importante sunt:

-înălțimea lor mare îngreunează lucrările de întreținere : tăieri, recoltare, tratamente fitosanitare;

-diametrul foarte mare împiedică pătrunderea luminii astfel că interiorul lor dă fructe de calitate inferioară;

-împiedică sau reduc lucrările de mecanizare ;

Coroanele globuloase de mare volum sunt caracteristice pentru sistemul clasic de cultură a pomilor și nu sunt utilizate în culturile moderne.

Coroanele globuloase cu volum redus nu au inconvenientele enumerate mai sus. Ele rămân de dimensiuni mici ceea ce permite  mecanizarea lucrărilor, pătrunderea luminii în interior și ca urmare obținerea unor recolte de calitate superioară. Aceasta face ca ele să fie utilizate în culturile intensive și superintensive.

Coroanele globuloase în formă vas, înlătură în mare măsură inconvenientul privind insuficienta iluminare a părții centrale.

B.Coroanele aplatizate

Coroanele aplatizate sunt turtite lateral astfel încât proiecția lor pe sol se înscrie într-o elipsă cu diametrul mare în lungul rândului. Pomii vecini își întrepătrund ramurile astfel că formează,, garduri fructifere”.

În formarea coroanelor aplatizate omul intervine mult schimbând direcția de creștere a ramurilor. Ca urmare se realizează o mai bună iluminare obținându-se recolte de calitate superioară. Este posibilă de asemenea mecanizarea lucrărilor de întreținere. Cele mai importante coroane aplatizate sunt : palmeta etajată cu brațe oblice ; palmeta neetajată cu brațe  oblice ; triplă încrucișare;drapel Marchand Lapage, gardul fructifer cu schelet arcuit.

C. Coroanele artistice

Coroanele artistice – palisate sunt destul de numeroase dar mai puțin întrebuințate și cu o importanță economică redusă. Unele dintre ele sunt forme aplatizate : cordonul vertical, cordonul oblic, cordonul orizontal, forma de U, forma de U dublu, palmete cu brațe orizontale, gardul belgian etc.

Alte coroane artistic palisate sunt forme în volum : candelabru, vas, piramidă aripată etc.