Iarna deocamdată foarte blândă poate slabi rezistenţa la îngheţ a pomilor fructiferi, de aceea recomandarea noastra este saluati măsuri impotriva inghetului pentru a nu compromite viitoarea recoltă.
Protejarea pomilor impotriva inghetului este o actiune necesara in orice livada, chiar daca vorbim de una relativ mica, de familie, cat mai ales daca discutam de una comerciala. Cei mai sensibili la gerul aspru sunt pomii tineri, de pana in 3-4 ani. Protectie pomi inghet: este important astfel sa luam macar una dintre urmatoarele masuri prin care sa ajutam plantele sa treaca mai usor de sezonul rece.
Metodele prin care pomii se pot proteja de îngheț sunt diverse si in cazul unora dintre ele destul de limitate. Problema temperaturilor scazute nu este data de valorile din timpul iernii, majoritatea speciilor pomicole fiind rezistente la aceste temperaturi, pentru care se pregatesc din timp prin acumularea de substante de rezerva si maturarea lemnului.
In schimb, din ce in ce mai frecvent apar asa-numitele “ferestre ale iernii” in lunile de sfarsit de iarna si inceput de primavara. Sunt acele perioade in care temperaturile sunt mai ridicate decat ar trebui sa fie, urmate din nou de perioade cu temperaturi negative. Aceste perioade determina decalirea pomilor si scaderea rezistentei la temperaturi scazute, cu efecte daunatoare daca urmeaza din nou o perioada cu temperaturi negative. Astfel, pot fi afectati mugurii, partile lemnoase sau chiar radacina.
Ingheturile tarzii de primavara duc adesea la compromiterea mugurilor speciilor mai sensibile, care isi parcurg repausului obligatoriu mai repede, precum caisul, piersicul, migdalul.
Ca urmare a scaderii bruste a temperaturii pot sa apara fisuri in trunchi si ramuri sau unele specii pot chiar sa dezmugureasca, rezistenta la ger scazand astfel foarte mult. Frecvent pot sa apara ramuri degerate sau portiuni de scoarta afectata. Temperaturi de -2°C sau 0°C pot afecta mugurii in stadiul de buton roz sau florile deschise. Cele mai sensibile sunt fructele imediat dupa legare. In cazul lipsei stratului de zapada, pot fi afectate si radacinile, temperaturi intre -7°C si -14°C fiind daunatoare, in functie de specie.
Drept urmare, se impune implementarea unor masuri care sa previna, pe cat posibil, aparitia pierderilor cauzate de variatiile de temperatura.
Musuroirea
O prima varianta pe care o puteti incerca este musuroirea, care protejeaza radacinile plantei. Faceti un musuroi de pamant, de circa 30 cm, la baza pomului. In cazul in care pamantul inghetat e mult prea greu de sapat, puteti aduce pamant si din alta parte. O alta metoda asemanatoare pe care o puteti incerca este ingroparea bazei pomului in fan sau paie, pentru a proteja planta impotriva gerului.
Invelirea cu folie
Pe arii restranse se poate practica invelirea pomilor si arbustilor mai sensibili la ger cu folie microporoasa tip agril, cu saci de iuta sau chiar cu ziar, aceasta asigurand un plus de temperatura.
Atentie: se mai practica folosirea foliei de polietilena pentru invelirea plantelor lemnoase, procedura nerecomandata. Folia de polietilena favorizeaza cresterea umiditatii la nivelul coroanei, ceea ce conduce la cresterea sensibilitatii la ger. In plus, in interiorul foliei aerul se incalzeste, mai ales in zilele usor senine, iar pomul se decaleste si mugurii pot porni in vegetatie.
De asemenea, unii dintre pomicultori aleg sa varuiasca trunchiul pomilor pentru a-l proteja de temperaturile foarte scazute, cat si impotriva daunatorilor.
Citeste si: De ce trebuie sa varuim pomii fructiferi
Perdeaua de fum
Metoda perdelei de fum se bazează pe principiul micşorării efectului radiaţiei nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum generat de o substanţă fumigenă. Perdeaua de fum împiedică răcirea solului şi a pomilor, reducând efectul radiaţiei nocturne.
Se recomandă folosirea unor substanţe care să producă un fum persistent în jurul pomilor. Aerosolii produşi trebuie să fie de culoare albă, întrucât au o mai mare putere de reflecţie şi împiedică astfel producerea radiaţiei nocturne.
Resturile organice pot fi formate din paie umede, turbă, gunoiul păios, crengi sau frunze precum și rumegulul de lemn umectat, se așează în diferite puncte din livadă în grămezi, astfel ca după aprinderea lor să se realizeze o perdea de fum de intensitate egală în toată livada. Grămezile trebuie să aibă 1,5 m în diametru și 0,80 m înălțime. În interiorul lor se așează material mai uscat care întreține arderea, iar spre exterior material organic umectat, pentru a asigura o ardere lentă și producerea unei cantităâi cât mai mari de fum și vapori de apă.
La 1 ha de livadă este necesar să se instaleze 100-200 grămezi fumigene; fumul rezultat din arderea lor asigură creșterea temperaturii cu 1- 1,5 grade C. Perdelele de fum se realizează și prin arderea brichetelor speciale confecționate din clorură de amoniu, naftalină și alte substanțe fumigene; la 1 ha se ard în acest caz 8-10 brichete pentru a acoperi livada cu o perdea groasă de fum și a ridica temperatura aerului cu 1,9-2 grade C.
Incalzirea aerului din livadă
Incalzirea aerului in livada se poate realiza cu ajutorul unor sobiţe speciale, arzătoare sau pur și simplu un foc în aer liber. Încălzirea se poate executa cu combustibil (reziduuri de petrol, motorină, ţiţei. O sobiţă de mărime mijlocie, poate încălzi o suprafaţă de circa 50 de metri pătrați și poate proteja pomii până la temperaturile de -6…-7°C. Cele mai cunoscute sobițe sunt cele de tip Bujorean, denumite antibrumar. Sobiţele trebuie aşezate în zigzag.
Indiferent de modul cum se realizează, încălzirea aerului determină formarea curenţilor de convecţie. Aerul cald se ridică până ce întâlneşte un alt strat de aer având aceleaşi temperaturi şi densitate, fiind înlocuit de cel rece din zonele neîncălzite. În acest mod se elimină inversiunile termice de radiaţie.
Vantul artificial
Se realizează cu ajutorul unor instalații de ventilare, care amestecă și înlocuiesc aerul rece de la suprafața solului cu aerul mai cald din straturile superioare.
Încălzirea aerului din livadă se poate face și cu ajutorul unor sobițe speciale, confecționate din tablă de 2 mm grosime, în care se pot arde: motorină, petrol, uleiuri minerale uzate etc. Aceste sobițe consumă în medie câte 3-4 l de combustibil pe oră. Ele se instalează între rândurile de pomi, la distanță de 7 m una de alta încât la ha sunt necesare 150-160 de astfel de sobe. Cu ajutorul sobițelor se pot combate scăderile de temperatură până la minus 6 grade Celsius.
Marirea umidităţii aerului sau ploaia artificială
Se face cu ajutorul aspersoarelor care pulverizând apa în atmosferă ridică temperatura aerului cu 2-4°C. Irigaţia prin aspersiune se declanşează cu câteva minute înainte de apariţia îngheţului (la avertizarea Institutului meteorologic). Stratul de gheaţă, care se va forma pe ramuri, devine un strat izolator, care împiedică răcirea ramurilor, menţinând în acelaşi timp la exterior temperatura foarte apropiată de 0°C. Instalaţiile de aspersoare sunt rentabile când pot fi folosite ulterior la udarea pomilor şi aplicarea îngrăşămintelor.
Reușita combaterii înghețului cu ajutorul aspersiunii este condiționată de: pulverizarea foarte fină a apei, uniformitatea distribuirii ei și continuitatea pulverizării pe toată perioada înghețului. Instalația de aspersiune se pune în funcțiune în momentul când temperatura aerului la înălțimea de 1,5 m deasupra solului a atins valoarea de 0 grade C cu tendința de scădere. Stropirea se oprește atunci când temperatura aerului s-a ridicat la 1 grad C și are tendința de creștere și gheața s-a topit.
Zapada la radacina pomilor
O metoda foarte simpla pe care o puteti utiliza pentru a evita inmugurirea timpurie este sa adunati zapada la radacina pomilor fructiferi, intr-un strat gros. Batatoriti zapada la baza pomilor. In acest mod, se va mentione o temperatura cat mai scazuta la radacina plantei, ceea ce va face ca inmugurirea sa fie intarziata.
Aplicarea corectă a tehnologiei
Aplicarea tehnologiei de cultură conform specificului de exploatare (irigaţie raţională, administrare îngrăşămintelor şi substanţelor inhibitoare, în scopul limitării creşterii, şi crearea condiţiilor de călire), asigură pomilor o bună rezistenţă la îngheţ. Prin întârzierea pornirii în vegetaţie şi a înfloririi se pot evita înghețurile tardive.
Practica a demonstrat că aplicarea tăierilor în verde la cais sporeşte rezistenţa la frig şi întârzie pornirea în vegetaţie. În iernile cu zăpadă se recomandă strângerea şi tasarea zăpezii la baza pomilor. Prin topirea lentă a zăpezii, temperatura se menţine joasă la nivelul rădăcinilor, iar pomii întârzie să intre în vegetaţie.
În vederea prevenirii brumelor şi îngheţului, la înfiinţarea plantaţiilor trebuie evitate văile în care se manifestă fenomenele de inversiune termică. Nu se înfiinţează plantaţii superintensive cu pomi pitici în zonele unde stagnează aerul rece.
Soiuri rezistente la temperaturi scazute
Pentru a evita pagubele provocate de îngheţ se recomandă crearea şi folosirea soiurilor rezistente la temperaturi scăzute, a soiurilor cu repaus profund de lungă durată şi perioadă de vegetaţie redusă. Din nefericire, la unele specii (cais) nu sunt cunoscute soiuri care să aibă un repaus profund de lungă durată şi de aceea pomii sunt surprinşi în plină floare de îngheţurile târzii, fiind afectată producţia.
Aplicarea unor tratamentele specifice
Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu sporesc rezistenţa la îngheţ, iar excesul de azot o slăbeşte. Tratamentele fitosanitare cu ulei sau soluţie sulfo-calcică întârzie cu 8-10 zile intrarea în vegetaţie. O întârziere de 14-20 zile se obţine la înfloritul cireşului şi piersicului, folosind tratamentul cu acid naftilacetic sau cu săruri de sodiu, în doze de 100-150 mg/l apă, aplicat în luna august.
Un prim tratament se poate realiza in perioada noiembrie – decembrie, cu un produs precum zeama bordeleza, Champ 77 WG sau Triumf. Dupa aplicarea acestuia, la circa 2 saptamani se poate interveni cu un alt tratament, de aceasta data pe baza de ulei horticol.
O alta serie de tratamente pe baza de ulei horticol, alternativ cu produse cuprice, este bine sa se realizeze in general in luna februarie. Pentru a minimiza greselile care pot aparea la aplicarea acestor tratamente va recomandam sa consultati cu atentie instructiunile de folosire.
Daca este prezenta zapada, aceasta se poate strange la baza trunchiului pentru a mentine solul rece, fiind astfel intarziata pornirea in vegetatie. Metoda se aplica mai ales in cazul primaverilor cu zile calduroase, cand pe timpul noptii scade mult temperatura, diferentele mari dintre zi si noapte fiind principala cauza a problemelor aparute.
Se mai poate utiliza laptele de var pentru aplicarea pe trunchi si ramurile mai groase (dar chiar si pe intreg pomul, in repaus). Astfel, prin reflectarea luminii, incalzirea partii lemnoase se realizeaza mai greu, implicit pornirea in vegetatie este decalata.
